Despre congresul FUEN

Congresul FUEN care s-a desfasurat in perioada 17-21 mai in orasul Cluj din județul Cluj Napoca, si care a abordat printre altele si inițiativa Minority SafePack, s-a bucurat in realitate de sprijinul a mult mai puține instituții partenere decat au declarat inițial organizatorii. La congres au luat parte este 200 de reprezentanți ai minorităților din Europa. Temele centrale ale congresului au fost utilizarea limbii materne, protejarea moștenirii culturale și soluțiile europene privind autonomia, dar și inițiativa civică Minority SafePack, pentru care a început în mod oficial si procesul de colectare a semnăturilor.

FUEN este cea mai mare organizație umbrelă din Europa a minorităților naționale autohtone și grupurilor etnice autohtone. Organizația reprezintă interesele minorităților europene, la nivel regional, național și european. FUEN este un apărător dedicat al identității și drepturilor lingvistice și culturale ale minorităților naționale. FUEN este susținătorul minorităților naționale la organizațiile internaționale, îndeosebi la Uniunea Europeană, Consiliul European, ONU și OSCE, având statut de participant la Consiliul European și rol consultativ în OSCE.

Minority SafePack este inițiat de catre UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud (SVP) și Tineretul Naționalităților Europene (YEN). Scopul documentului, ce are ca motto ”Nu ești singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei”, este să ridice nivelul de protecție al minorităților naționale din competența exclusivă a statelor membre la cel al Uniunii Europene. Minority SafePack propune un set de măsuri și acte normative care să contribuie la protejarea și afirmarea intereselor minorităților naționale și etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale și minoritare, cultură și învățământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual și alte instrumente media, sprijin regional (de stat). Pachetul de propuneri a fost depus în 2013 de către comisia de inițiativă. Comisia Europeană, invocând lipsa de competență a UE, a refuzat înregistrarea. Prin urmare, inițiatorii au apelat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Pe parcursul derulării procesului, Ungaria s-a alăturat cauzei minorităților, în timp ce Slovacia și România au fost de partea Comisiei Europene. Procesul în acest caz a avut loc pe data 16 februarie 2016. Conform deciziei promulgate la 3 februarie 2017, Comisia Europeană a trebuit să stabilească o nouă decizie, motivată detaliat. După decizia de la Luxemburg, CE a aprobat în luna martie 2017 înregistrarea parțială a Minority SafePack, care include 9 propuneri din cele 12 inițiale. Inițiatorii au la dispoziție 12 luni pentru a colecta un milion de semnături necesare, în cel puțin șapte state membre ale UE.

Inca din prima zi a congresului au fost lansate o serie de acuzaţii la adresa României pe tema protecţiei minorităţilor naţionale. Atitudinea statului român de a refuza aspiraţiile comunităţii maghiare ar trebui să aparţină trecutului; România – stat care refuză dialogul când este vorba de drepturi colective, steagul comunităţii, egalitate de şanse în utilizarea limbii materne; lucrurile nu sunt în ordine în privinţa drepturilor minorităţilor; nu s-a respectat ce ni s-a promis în 1918. Acestea a fost câteva dintre mesajele transmise participanţilor de catre preşedintele FUEN, Lorant Vincze, şi de catre liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Organizatorii congresului au asociat Universitatea Babeş-Bolyai ca şi partener al evenimentului, însă fără să obţină acordul acesteia in prealabil.

La nivelul conducerii Universităţii Babeş-Bolyai nu a existat vreo solicitare din partea reprezentanţilor FUEN de a asocia Universitatea ca partener în organizarea congresului şi nici conducerea vreunei facultăţi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai nu a propus acest lucru. Membri ai Universităţii Babeş-Bolyai (cadre didactice, administrative sau cercetători) au participat la lucrările congresului în calitate de invitaţi, însă această participare nu atrage un parteneriat cu Universitatea.

În ceea ce priveşte statutul general al Universitatea Babeş-Bolyai, aceasta are cea mai complexă, transparentă şi democratică structură multiculturală de învăţământ din Europa, structură pe care o dezvoltă în mod continuu, fiind o formulă apreciată şi la nivelul forurilor internaţionale. Diversitatea lingvistică și cea culturală sunt elemente definitorii ale Universitatea Babeş-Bolyai, reprezentând specificul care o diferențiază, nu doar în mediul universitar românesc, dar și în context european. Proiectul de multiculturalitate promovat de Universitatea Babeș-Bolyai a devenit, inclusiv după aprecierile ocialilor europeni, un model la nivel continental. În prezent, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, studenții pot studia integral într-una dintre limbile română, maghiară, germană, engleză sau franceză, iar programele de studiu pot fi urmate integral în limba aleasă. La nivel licenţă există peste 150 de specializări în limba română, peste 70 de specializări în limba maghiară, peste 10 de specializări în limba germană, precum şi mai mult de 10 specializări în limbile engleză şi franceză. În acelaşi timp, la nivel master există peste 170 de specializări în limba română, mai mult de 40 de specializări în limba maghiară, 6 specializări în limba germană şi peste 40 de specializări în limbile engleză şi franceză. De asemenea, în Universitatea Babeş-Bolyai îşi desfășoară activitatea 21 de centre culturale care promoveză culturi, limbi şi moduri de viaţă diferite, îmbogăţind în mod constant perspectiva înternaţională a studenţilor acesteia. Universitatea Babeş-Bolyai este implicată în programe internaţionale multiculturale în colaborare cu peste 170 universităţi din Europa, America de Nord şi de Sud, Africa, Asia, Austalia şi Noua Zeelandă. Prin programele de mobilităţi, peste 400 de studenţi ai UBB au ocazia, în fiecare an, să experimenteze alte culturi, în timp ce aproximativ 300 de studenţi străini fac anual cunoştinţă cu aspecte culturale românesti prin intermediul Universitatii Babeş-Bolyai.