Organizațiile politice maghiare din Transilvania au semnat un plan comun de acțiune pentru a pune în aplicare principiile autonomiei

Reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare din Transilvania au discutat, vineri, la Cluj-Napoca, despre un plan comun de acţiune. Participanţii la masa rotundă despre autonomie, formată la iniţiativa lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere, au început negocierile despre un document de lucru care conţine 12 puncte, transmite MTI.

Aşa cum se precizează în declaraţia comună, transmisă agenţiei ungare de presă MTI, odată cu formarea noului sistem de instituţii a Uniunii Europene se va iniţia şi se va sprijini adoptarea celor cinci principii cu privire la comunităţile naţionale autohtone, formulate de către Ferenc Kalmár şi Katalin Szili.

Liderii organizaţiilor politice şi-au reafirmat, totodată, angajamentul faţă de obiectivele stabilite în acordul de cooperare semnat la 8 ianuarie 2018. Participanţii la masa rotundă au declarat că susţin în unanimitate iniţiativa cetăţenească a Consiliului Naţional Secuiesc şi roagă toţi cetăţenii europeni să
semneze documentul, că sprijină iniţiativele care servesc reconcilierii româno-maghiare şi că aduc un omagiu înaintea celei de-a 30-a aniversări a evenimentelor din 1989, de la Timişoara.

Declaraţia a fost semnată de vicepreşedintele executiv UDMR, István Székely, de preşedintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró, de deputatul József Kulcsár Terza, reprezentând Partidul Civic Maghiar (PCM), din partea Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) Zoltán Zakariás, respectiv preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák.

Reprezentanţii organizaţiilor politice maghiare din Transilvania au convenit, la ediţia din luna iulie a mesei rotunde despre autonomie, ca până la finalul lunii septembrie să elaboreze un plan de acţiune cu privire la cooperarea operativă din următorii doi ani.

Cele cinci principii cu privire la comunităţile naţionale autohtone au fost prezentate la Universitatea de Vară de la Tuşnad, de Ferenc Kalmár, însărcinat ministerial din partea Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit acestuia, sunt principii de bază faptul că problema minorităţilor naţionale autohtone nu este o problemă de afacere internă, ci una europeană; că identitatea naţională trebuie protejată şi că, în acest sens, trebuie recunoscute atât drepturile individuale, cât şi cele colective; că identitatea naţională nu este însoţită neapărat de cetăţenie, iar comunităţile autohtone trebuie să reprezinte elemente constitutive ale statelor.

În declaraţia comună semnată la 8 ianuarie 2018, preşedintele UDMR, PPMT şi PCM au stabilit că, la o sută de ani de la Rezoluţia de la Alba Iulia, sunt pregătiţi pentru un nou început, iar în acest sens, propun societăţii româneşti un parteneriat şi solicită, totodată, respect din partea acesteia. Au afirmat, de asemenea, că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi-o imaginează în limitele istorice ale Ţinutului Secuiesc şi că în cadrul Ţinutului Secuiesc autonom, limba maghiară trebuie să fie egală cu limba
română. Partidele au stabilit că un alt obiectiv comun este instituirea unui statut administrativ bilingv special al regiunii istorice Partium şi realizarea autonomiei culturale pentru toţi maghiarii.