Revenirea Rusiei în Consiliul Europei. După anexarea Crimeei i s-a retras dreptul la vot

Rusia îşi recapătă dreptul de vot în Consiliul Europei, deşi motivul care a determinat decizia suspendării, în 2014, rămâne valabil. Cum se explică aşadar această schimbare de poziţie? Moscova are din nou dreptul de a decide în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), după ce un atare amendament a fost votat în noaptea de luni spre marţi de o majoritate clară a parlamentarilor, scrie postul de radio Deutsche Welle.

În aprilie 2014, în urma anexiunii Pensinsulei Crimeea de către Moscova, delegaţiei ruse i s-a retras dreptul de vot. Rusia a trebuit să renunţe şi la unele posturi deţinute în Consiliul Europei. Ca reacţie la presiunile exercitate de organizaţia cu sediul la Strasbourg, Moscova şi-a sistat cotizaţia către această instituţie, din iunie 2017. Ceea ce s-a resimţit, dat fiind că Moscova suporta aproximativ 9 % din bugetul acestei organizaţii internaţionale.

Acum s-a ajuns, însă, la un compromis. Rusia reia plăţite către Consiliul Europei şi îşi recapătă toate drepturile deţinute înainte de 2014. În textul amendamentului votat de APCE, nu se face nicio referire la problematica anexării Crimeei.

CEDO, ultima speranţă pentru ruşii de rând

Recenta decizie a Consiliului Europei este foarte controversată. În semn de protest, delegaţia ucraineană a părăsit indignată sala după anunţarea votului în favoarea Rusiei şi ameninţă să sisteze activitatea în cadrul APCE. Critici s-au făcut auzite, de pildă, şi din partea statelor baltice.

Şeful diplomaţiei lituaniene, Linas Linkevicius, a vorbit chiar de „o lovitură puternică dată credibilităţii Consiliului Europei”. La rândul său, preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, a postat pe twitter: „Niciunul din motivele pentru care s-a decis suspendarea dreptului de vot al Rusiei nu a dispărut”.

În mod paradoxal, mulţi militanţi ruşi pentru drepturile omului şi adversari ai lui Putin sunt de părere că acest compromis nu e cel mai rău lucru care se putea întâmpla. Alternativa ar fi fost şi mai proastă. Dacă APCE nu ar fi adoptat acest compromis, în această vară ar fi trebuit să decidă asupra excluderii totale a Moscovei din Consiliul Europei. Căci, potrivit regulamentului, dacă un membru nu-şi achită contribuţiile la bugetul organizaţiei doi ani consecutiv, acesta poate fi exclus.

„Dacă Rusia ar fi exclusă din Consiliul Europei, aceasta i-ar afecta considerabil pe cetăţenii ruşi”, explică, pentru DW, Tatiana Lokşina, director de program la Human Rights Watch în Rusia. Şi anume pentru că ruşii nu s-ar mai putea adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). „Mii de ruşi, cărora nu li se face dreptate în instanţele din Rusia, depun plângere la CEDO”, suiblianză Lokşina.

CEDO este în momentul de faţă „singura instanţă care funcţionează cu adevărat în Rusia, dacă se poate spune aşa”, apreciază Zoia Svetova, o cunoscută jurnalistă şi militantă rusă pentru drepturile omului, în dialog la DW.

Deciziile CEDO reprezintă oarecum o restabilire a dreptăţii, iar o părăsire a Consiliului Europei de către Moscova ar schimba cu mult Rusia, crede Svetova: „Practic ne-am trezi din nou în situaţia de pe vremea URSS. Lipsesc doar Cortina de Fier şi pedeapsa capitală”.

Preţul compromisului Consiliului Europei

Şi în decizia luată la Strasbourg, posibilitatea ruşilor de a se adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului a fost un argument important. În 2018, majoritatea plângerilor adresate CEDO a venit bunăoară din partea cetăţenilor ruşi. Dar Kremlinul, deplânge Kiril Koroteiev, de la organizaţia umanitară „Agora”, urmăreşte o „strategie raţională” cu scopul slăbirii CEDO.

Curtea Constituţională a Rusiei a decis, în 2017, ca Moscova să accepte sentinţele CEDO doar atunci când nu contravin Constituţiei ţării. Ca atare, Rusia a ignorat o decizie a instanţei de la Strasbourg, în bază căreia ar fi trebuit să plătească despăgubiri în valoare de 1,9 miliarde de euro foştilor proprietari ai concernului petrolier, pus pe butuci, Yukos. O despăgubire din bani publici contravine principiilor echităţii şi dreptăţii, s-a argumentat la Moscova.

În aceste condiţii, consideră Koroteiev, CEDO nu reprezintă în Rusia o instanţă reală care să impună respectarea drepturilor omului, ci doar „un fel de contabil”, care acuză încălcarea acestor drepturi, dar care abia dacă reuşeşte să facă dreptate celor afectaţi.

Printre adversarii compromisului APCE se numără şi renumita oranizaţie rusă pentru drepturile omului „Memorial”. Ian Rajinski, preşedintele consiliului director al organizaţiei, a declarat pentru DW: „Sancţiunile ar trebui anulate abia atunci când s-ar schimba şi situaţia în Crimeea. Autorităţile ruse nu au răspuns cu nimic solicitărilor de până acum ale Consiliului Europei.”