SUA şi Grecia au încheiat un acord militar, care are legătură și cu România/ Apropierea între cele două țări, motivată și de competiția pentru energie

Statele Unite şi Grecia au semnat un acord revizuit de cooperare reciprocă în domeniul apărării despre care analiştii spun că va spori valoarea strategică a Atenei şi va conduce la investiţii americane la bazele militare greceşti. „Acesta este un punct esenţial pentru relaţiile greco-americane”, a declarat, sâmbătă, secretarul de stat american, Mike Pompeo, după o ceremonie de semnare în capitala Greciei, transmite postul de televiziune Al Jazeera, citat de Rador.

„Relaţia greco-americană nu a fost literalmente niciodată mai puternică”. Pentru prima dată, Grecia este de acord cu un acord pe termen nedeterminat, care nu trebuie reînnoit în fiecare an.

În schimb, forţele armate americane trebuie să extindă baza Flotei a 6-a pe insula sudică Creta şi să creeze baze de drone şi facilităţi permanente de antrenament de elicopter în Grecia centrală.

Cel mai important dintre toate, poate, SUA urmează să înfiinţeze o nouă bază navală şi a forţelor aeriene în oraşul grecesc Alexandroupoli, din nord-estul Greciei, pentru a aproviziona aliaţii NATO Bulgaria şi România. Acest traseu ocoleşte ruta actuală prin Bosfor, controlată de Turcia.

„Alexandroupoli este un atu strategic datorită portului, care este foarte aproape de Balcani şi, dacă este nevoie, poate susţine operaţiuni către Balcani mult mai repede decât alte porturi”, a spus Efthymios Tsiliopoulos, analist pentru site-ul elen de ştiri militare Defense-point. gr.

Alexandroupoli capătă, de asemenea, importanţă ca hub energetic. Grecia construieşte instalaţii de stocare în larg a gazelor naturale şi va începe în curând construirea unei conducte de gaz de la Alexandroupoli în Bulgaria. Acest lucru va permite livrărilor de gaze naturale lichefiate din SUA să aprovizioneze Balcanii, deranjând un monopol rusesc.

Relaţii deteriorate SUA-Turcia

Aspectele militare şi energetice ale relaţiei intensificate dintre SUA şi Grecia evidenţiază relaţia deteriorată dintre SUA şi Turcia. Această relaţie a luat recent o turnură dramatică în rău, atunci când Turcia a trimis nave de foraj deţinute de stat, pentru a explora petrolul şi gazele în apele revendicate de Cipru, stat membru al Uniunii Europene.

„Am spus clar că operaţiunile în apele internaţionale sunt guvernate de un set de reguli”, a spus Pompeo. „Le-am spus turcilor că forajul ilegal este inacceptabil”. Între timp, ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a numit acordul semnat sâmbătă drept „un factor de stabilitate în regiune”.

„Ca atare nu este menit împotriva nimănui, ci acţionează ca un mesaj pentru oricine din regiune care crede că poate opera în afara normelor dreptului internaţional şi a dreptului maritim”, a spus Dendias. Descoperirea de petrol şi gaze în estul Mediteranei a început cu seriozitate în 2009.

De atunci, Israelul şi Egiptul au devenit exportatori independenţi de energie şi gaze naturale. Cipru urmează să le urmeze exemplul în următorii ani, iar Grecia, Cipru şi Israelul au început să formeze o alianţă politică şi energetică în ultimii ani.

Acest lucru a înfuriat Turcia, care doreşte ca Ciprul să fie de acord cu privire la modul în care să-şi împartă bogăţia de hidrocarburi cu minorităţile ciprioţilor turci, înainte de începerea extracţiei. Sâmbătă, Pompeo a lămurit că SUA a ales de partea cui să fie.

„În martie anul trecut m-am întâlnit cu liderii Ciprului, Greciei şi Israelului, la Ierusalim”, a spus el. „Noi, ţările libere cu pieţe libere, dorim să realizăm împreună securitatea energetică. Vrem să ne asigurăm că regulile guvernează explorarea internaţională a resurselor energetice ale Mării Mediterane şi că nicio ţară nu poate ţine Europa ostatică”, a spus Pompeo.

Tensiunea greco-turcă şi SUA-Turcia în regiune a ajuns într-un moment sensibil pentru forţele armate greceşti. Bugetul de apărare al Greciei a fost redus practic la jumătate în timpul crizei financiare de opt ani a ţării, iar investiţiile americane este de aşteptat să creeze facilităţi mai bune, pe care forţele armate greceşti le vor folosi şi ele.

Analiştii spun că există, de asemenea, un plan de rezervă pentru stabilirea de forţe americane în Orientul Mijlociu. „Înseamnă că [SUA] pot retrage activele din zonele [de război] şi le pot păstra în regim de aşteptare… ele trebuie să fie în zonă, în regiune, astfel încât să poată fi uşor de desfăşurat”, a spus Tsiliopoulos.

Între timp, Grecia a solicitat o mai mare implicare a UE şi a NATO în patrularea strâmtorilor navale între insulele sale din estul Mării Egee şi Turcia. Aceste strâmtori au fost unul dintre principalele puncte de trecere pentru refugiaţii din Turcia pe teritoriul UE.

Rata sosirii de refugiaţi în Grecia venind din Turcia s-a dublat în ultima lună, însoţită de ameninţările turce de a da drumul unui potop de refugiaţi în Europa.