După o pauză de 10 ani, se reiau negocierile între România si Ungaria pentru rezolvarea problemelor minorităților

Odată cu relansarea comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în relaţiile dintre Ungaria şi România se deschide un nou capitol, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, după semnarea mai multor acorduri bilaterale cu omologul său român, miercuri, la Castelul Almásy din Gyula.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut consultări politice cu omologul ungar, Peter Szijjártó, la Jula/Gyula, Ungaria, în contextul în care în 2021 se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului între România și Ungaria de înțelegere, cooperare și bună-vecinătate din 1996.

Întâlnirea a avut loc și cu scopul de a semna Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, precum și două acorduri pentru înființarea a două noi puncte de trecere a frontierei, pe conexiunile transfrontaliere Variașu Mic/Dombegyhaz și Grăniceri/Elek.

Aceste obiective importante în relația bilaterală fuseseră convenite de cei doi miniștri de externe cu prilejul celei mai recente întâlniri de la București, din 18 februarie 2021, fiind o dovadă că România și Ungaria pot acționa constructiv împreună, ca vecini și parteneri strategici, și că își respectă angajamentele convenite bilateral.

Cu ocazia convorbirilor, ministrul român al afacerilor externe a evidențiat valoarea deosebită a semnării Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la un deceniu de la debutul negocierilor pe marginea sa.

Semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituțional firesc de dialog bilateral între România și Ungaria în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, creat în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996).

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, cu această ocazie, că partea română a susținut în mod constant importanța dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor problematice, în special în acest domeniu, pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluții durabile și eficiente. Această poziție principială rezidă și în faptul că persoanele aparținând minorităților naționale, ca exponenți ai societăților din care fac parte, contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie și statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea și dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre acestea.

Totodată, a arătat că înființarea de puncte de trecere a frontierei permanente pe două legături transfrontaliere de interes local, Grăniceri-Elek și Variașu Mic-Dombegyhaz, contribuie la intensificarea contactelor interumane de o parte și de alta a frontierei.

Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat, de asemenea, cu omologul său ungar oportunități viitoare de cooperare bilaterală în baza rezultatelor Comisiei Economice Mixte care a avut loc la Budapesta, în perioada 8-9 aprilie 2021, manifestând un interes deosebit pentru materializarea, în cel mai scurt timp posibil, a Camerei bilaterale de comerț, instrument esențial de stimulare a investițiilor reciproce.

Cei doi demnitari au discutat, de asemenea, aspecte privind cooperarea în domeniul energiei, confirmând obiectivul reducerii dependenței celor două state față de surse externe. Cei doi miniştri de externe au fost de acord că obiectivele climatice sunt importante pentru ambele state, însă pentru realizarea acestora este nevoie, ca sursă de energie de tranziţie, de energie nucleară şi gaze naturale. “Nu vom permite Bruxellesului să pună în plan secundar aceste două forme de producţie de energie”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

De asemenea, cei doi miniștri au examinat posibilitățile de dezvoltare a turismului în plan bilateral, cu respectarea condițiilor sanitare.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute – va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate.

Întâlnirea de la Gyula a evidențiat potențialul de cooperare deosebit între România și Ungaria, în logica unui parteneriat strategic autentic și ghidat de principiile Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (Timișoara, 16 septembrie 1996) și Declarației privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (2002).

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996.

Ministrul ungar de externe a subliniat că din 2024 va exista o a treia conexiune pe autostradă între cele două ţări, pe ruta Mátészalka-Csenger-Satu Mare, şi că tot până în 2024 va fi modernizată şi linia de cale ferată dintre Békéscsaba şi frontiera Ungariei, astfel încât traficul feroviar de pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa se va desfăşura pe două linii, pe toată lungimea. Péter Szijjártó a declarat că cu cât vor exista mai multe planuri pe care se va desfăşura cooperarea dintre cele două ţări, cu atât mai mari vor fi şansele de a rezolva eventualele conflicte; provocările din anul precedent şi pandemia au evidenţiat importanţa cooperării internaţionale şi a relaţiilor de bună vecinătate.