O serie de scurgeri neobișnuite în două conducte de gaz care circulă din Rusia sub Marea Baltică până în Germania declanșează îngrijorări cu privire la sabotaj.
Scurgerile bruște și inexplicabile de gaze detectate în conductele Nord Stream 1 și 2 din Rusia către Germania au determinat investigații din partea țărilor europene asupra cauzei, pe fondul temerii unui posibil sabotaj.
Forțele armate danemarce au lansat marți un videoclip care arată bule care se năpustesc la suprafața Mării Baltice deasupra conductelor și au spus că cea mai mare scurgere de gaz a provocat perturbări la suprafață cu un diametru de peste un kilometru.
Un impas energetic din cauza războiului Rusiei din Ucraina a oprit fluxurile prin Nord Stream 1 și a împiedicat apariția fluxurilor prin paralela Nord Stream 2.
Scăderea livrărilor de gaze rusești a determinat creșterea prețurilor în Europa, unde țările s-au chinuit să găsească surse alternative de energie folosită pentru a încălzi casele, a genera electricitate și a conduce fabrici.
Scurgerile eclipsează inaugurarea mult-așteptată conductă baltică, care va aduce gaz norvegian în Polonia, în eforturile de a consolida independența energetică a Europei față de Moscova.
Ce s-a întâmplat?
Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a raportat luni o scădere bruscă a presiunii peste noapte, un purtător de cuvânt sugerând că ar fi putut exista o scurgere.
Aceasta a fost urmată de o declarație a Autorității Daneze pentru Energie conform căreia probabil că a avut loc o scurgere într-una dintre cele două conducte Nord Stream 2 aflate în apele daneze.
Câteva ore mai târziu, Nord Stream AG, operatorul unei alte conducte de gaz subacvatice din Rusia până în Germania, a declarat că urmărește o scădere a presiunii în Nord Stream 1.
Administrația Maritimă a Suediei a anunțat marți că a avertizat cu privire la două scurgeri pe Nord Stream 1 în apele suedeze și daneze.
Anders Puck Nielsen, cercetător la Centrul pentru Operațiuni Maritime de la Colegiul Regal de Apărare Danez, a declarat că momentul scurgerii a fost „evident”, având în vedere ceremonia pentru Conducta Baltică, un nou sistem care va aduce gazul Norvegiei în Polonia.
El a spus că poate cineva a căutat „să trimită un semnal că s-ar putea întâmpla ceva cu gazul norvegian”.
„Dar cred că dacă ne uităm la cine ar beneficia de fapt de pe urma perturbărilor, mai mult haos pe piața gazelor din Europa, cred că în prezent există un singur actor care beneficiază de fapt de mai multă incertitudine, și acesta este Rusia”, a spus Puck Nielsen.
Unde sunt scurgerile?
Două scurgeri au fost detectate pe conducta Nord Stream 1, care a încetat să livreze gaze către Europa luna trecută, ambele într-o zonă la nord-est de insula daneză Bornholm.
Autoritățile daneze au cerut navelor să rămână departe de Bornholm pe o rază de cinci mile marine după scurgerea din Nord Stream 2, care încă nu a intrat în operațiuni comerciale. Planul de a-l folosi pentru furnizarea de gaz a fost abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina în februarie.
Ambele conducte mai conțin gaz sub presiune, dar nu livrează combustibilul în Europa.
Fiecare linie a conductei este formată din aproximativ 100.000 de țevi de oțel acoperite cu beton de 24 de tone, așezate pe fundul mării. Conductele au un diametru interior constant de 1.153 m, conform Nord Stream.
Secțiunile se află la o adâncime de aproximativ 80-110 m.
Ce a cauzat scurgerile?
Nu este încă clar. Analiștii și experții spun că astfel de scurgeri sunt foarte rare, iar Nord Stream AG a numit scurgerile de pe trei șiruri ale conductelor de gaz offshore „fără precedent”.
Cauzele posibile variază de la defecțiuni tehnice până la lipsa de întreținere, până la eventual sabotaj.
Rețeaua Națională Seismică Suedeză a înregistrat două „eliberări masive de energie” cu puțin timp înainte și în apropierea locației scurgerilor de gaz, a declarat pentru AFP Peter Schmidt, seismolog la Universitatea Uppsala.
Ucraina a spus că scurgerile de informații au fost probabil rezultatul unui „atac terorist” efectuat de Moscova.
„Scurgerea de gaze” pe scară largă de la Nord Stream 1 nu este altceva decât un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune la adresa UE”, a declarat consilierul prezidențial de la Kiev, Mikhaylo Podolyak, pe Twitter.
Kremlinul a spus că nu a exclus sabotarea ca motiv din spatele pagubelor, adăugând că este o problemă care afectează securitatea energetică a „întregului continent”.
Prim-ministrul Poloniei a spus că scurgerile au fost un act de sabotaj, în timp ce liderul Danemarcei a spus că nu poate fi exclus.
Comisia Europeană a spus că este prematur să speculeze.
Centrul German de Cercetare în Geologie GFZ a declarat marți că un seismograf de pe Bornholm a arătat vârfuri la 00:03 GMT și 17:00 GMT luni, când au avut loc pierderile de presiune.
Kathryn Porter, consultant în energie la Watt-Logic, o companie independentă de consultanță energetică din Regatul Unit, a declarat că este extrem de „rar” ca o astfel de serie de scurgeri să apară în aceeași zonă generală.
„Este destul de fără precedent”, a spus Porter pentru Al Jazeera. „Toată lumea se scarpină în cap pentru a încerca să înțeleagă ce s-a întâmplat aici și care ar putea fi motivația din spatele acestuia.
„Pentru ca țevile să se defecteze, în mod normal fie aveți ceva precum coroziune sau oboseală, dar Nord Stream 2 este o țeavă nou-nouță. Și ați putea să vă uitați la un fel de problemă de construcție, cum ar fi sudarea defectuoasă, dar, pe de altă parte, acum există probleme cu Nord Stream 1 și care funcționează din 2012.
„Deci este foarte dificil să vină cu o explicație rațională pentru aceste lucruri.”
Cine investighează?
Pentru scurgerea Nord Stream 2, șeful Agenției pentru Energie a Danemarcei, Kristoffer Bottzauw, a declarat pentru Reuters că este prea devreme pentru a spune cine va conduce investigațiile. Bottzauw a adăugat că nimeni nu a fost încă să se uite la conductă.
Forțele Armate Suedeze, Garda de Coastă, Administrația Maritimă Suedeză și alte autorități relevante iau măsurile necesare, a declarat prim-ministrul suedez Magdalena Andersson.
Germania a declarat luni că coordonează un răspuns cu poliția, oficialii locali și agenția pentru energie.
Bjorn Lund, directorul Rețelei Seismice Naționale Suedeze a declarat pentru Al Jazeera că grupul a detectat luni două explozii în vecinătatea insulei daneze Bornholm, „foarte aproape” de locația în care autoritățile maritime suedeze au declarat că au loc scurgeri.
Lund a spus că este „foarte clar” că nu a avut loc un cutremur. Rețeaua analizează date pentru a compara exploziile recente cu exploziile pe care marina suedeză le declanșează în apă în timpul exercițiilor de antrenament de lângă coastă.
„Avem destul de multe date despre exploziile în apă… [marina] ne anunță adesea despre detaliile despre asta. Deci, datele de la explozia de ieri sunt foarte asemănătoare. Nu există nicio îndoială că acestea sunt explozii care au loc în apă”, a spus Lund.
„Desigur [exploziile declanșate de marina suedeză] sunt mai aproape de coastă, mai aproape de stațiile noastre… dar ne-am dori să vedem ceva care iese în evidență în datele din exploziile de ieri, care ar indica că este altceva implicat decât doar o explozie pură, de un dispozitiv exploziv. Vom vedea dacă putem obține mai multe informații despre asta.”
Impact potențial?
Amploarea pagubelor înseamnă că conductele Nord Stream este puțin probabil să poată transporta gaz în Europa în această iarnă, chiar dacă ar exista voință politică de a le aduce online, au spus analiștii de la Eurasia Group.
„În funcție de amploarea daunelor, scurgerile ar putea însemna chiar o închidere permanentă a ambelor linii”, au scris analiștii Henning Gloystein și Jason Bush.
„Scurgerile de această dimensiune reprezintă un pericol sever pentru siguranță și mediu, în special dacă Rusia nu încetează să pompeze gaz în sistem”, au spus analiștii.
Scurgerile de gaz din conducta avariată Nord Stream 2 din Marea Baltică vor continua câteva zile și poate chiar o săptămână, a spus Autoritatea daneză pentru energie.
Navele ar putea pierde flotabilitatea dacă intră în zonă și ar putea exista riscul ca gazele scurse să se aprindă peste apă și în aer, dar nu au existat riscuri asociate cu scurgerea în afara zonei de excludere, se spune.
Scurgerea ar afecta doar mediul din zona în care se află pana de gaz din coloana de apă, iar evacuarea gazului metan cu efect de seră ar avea un impact dăunător asupra climei.
Autoritățile daneze au cerut ca nivelul de pregătire din sectorul energetic și al gazului din Danemarca să fie crescut după scurgeri, un pas care ar necesita proceduri de siguranță sporite pentru instalațiile și instalațiile electrice.
