Tensiunile diplomatice între Ungaria și Ucraina sunt urmate de refuzul intrării lui Kelemen Hunor în Ucraina

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au deteriorat puternic, principalele subiecte de dispută fiind predarea limbii ungare în școlile ucrainene și eliberarea de pașapoarte ungare pentru etnicii maghiari din Ucraina. Tensiunile dintre cele doua state sunt în creștere pe fondul unor evenimente recente în urma cărora Ungaria a expulzat un consul ucrainean, după ce Ucraina a declarat persona non grata un consul ungar. Ucraina, care interzice dubla cetăţenie, deşi nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care au primit-o, a declanşat o anchetă privind eliberarea de paşapoare ungureşti cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară la Beregovo (consideră a fi ‘o provocare pentru securitatea naţională’), anchetă în urma căreia au rezultat și cele două expulzări. Un alt subiect fierbinte a fost cel al numirii unui ‘comisar ministerial pentru Transcarpatia’ de către Ungaria, fapt pe care Kievul l-a interpretat drept o ingerinţă în afacerile sale interne. Politicile autorităţilor ucrainene faţă de minorităţile naţionale au deteriorat relaţiile Kievului cu Budapesta, dar şi cu Varşovia şi Bucureşti.

Romania nu considera a fiind problematica acordarea de pasapoarte straine cetatenilor ei, multi cetateni romani fiind posesori de dubla cetatenie si de duble pasapoarte.

România şi-a construit propriul model privind protecţia minorităţilor naţionale, nu este perfect, poate fi îmbunătăţit, dar este mai mult decât oferă alte state. Niciun model nu este perfect în sine, el are nevoie de o ajustare permanentă faţă de evoluţia societăţii şi relaţiilor dintre majoritate şi minoritate. Acest model românesc este unul care are nişte principii extrem de solid aşezate şi se regăsesc plecând de la principiile din Convenţia – cadru privind minorităţile naţionale. Segregarea, izolarea minorităţilor naţionale nu este favorabilă dezvoltării identităţii acestora, cel mai bun model fiind cel promovat de România, şi anume cel de a include minorităţile în procesul de luare a deciziilor, inclusiv la nivel guvernamental, al Parlamentului, la nivelul comunităţilor locale.

România a fost printre primele state care a semnat Convenţia – cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi prima care a ratificat acest document, ceea ce demonstrează determinarea autorităţilor române pentru a respecta angajamentele în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naionale.

Sambătă, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a fost împiedicat să intre în Ucraina, unde vroia să participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Acesta a relatat că a primit în paşaport şi o interdicţie de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020. Ambasada Ucrainei la Bucuresti a comunicat faptul ca “domnului Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 03.11.2017. De atunci domnia sa a mai încercat să intre în Ucraina folosind pașaportul ungar și a fost refuzat, drept dovadă că i-a fost bine cunoscută decizia autorităților ucrainene. Și de data aceasta conform legislației în vigoare a Ucrainei domnului Kelemen Hunor i-a fost înmânată decizia autorităților de frontieră privind interzicerea intrării pe teritoriul statului ucrainean pe care a și semnat-o. E adevărat că decizia nu conține motive, dar o astfel de practică e comună pentru toate statele europene.”

Apare însă o contradicție între declarațiile ambasadorului ucrainean și cele ale lui Kelemen Hunor care susține că „Nu am încercat să intru în Ucraina şi nu am paşaport unguresc”.

Ungaria consideră inacceptabilă aplicarea interdicţiei de a intra pe teritoriul Ucrainei a preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, motiv pentru care, ambasadorul Ucrainei la Budapesta este convocat luni la Ministerul ungar de Externe.Secretarul de stat responsabil pentru informare şi imaginea internaţională a Ungariei a transmis printr-un comunicat că măsura luată de aplicare a interdicţiei preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, să intre sâmbătă pe teritoriul Ucrainei este considerată de către Ungaria ca o măsură abuzivă, antimaghiară şi inacceptabilă.